Credite Bancare

CEC Bank, BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Banca Comercială Carpatica şi Bancpost sînt cele şase bănci selectate de Ministerul Agriculturii, în urma unei licitaţii, pentru acordarea de credite către agricultori.

Ministerul a scos la licitaţie 760 de milioane lei către băncile comerciale, pentru acordarea de credite în condiţii avantajoase agricultorilor care fac investiţii.

Oferta băncilor a vizat credite cu dobanzi reduse sau termene de graţie şi de rambursare mai mari decît cele uzuale. Cele şase bănci selecţionate au întrunit punctajul necesar fără probleme. Convenţiile între Ministerul Agriculturii şi cele şase bănci urmează să fie semnate cel tîrziu săptămîna viitoare. Banii licitaţi provin din Fondul pentru creditarea investiţiilor din agricultură, care este utilizat la acordarea de împrumuturi pentru acoperirea costurilor privind elaborarea proiectelor şi la acordarea de granturi, care pot fi accesate de producătorii agricoli, asociaţiile agricole, firmele din domeniu, precum şi de autorităţile locale.

Din suma scoasă la licitaţie, cea mai mare parte, respectiv 630 de milioane de lei, reprezintă fonduri din care vor fi acordate credite pentru proiectele eligbile în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Alte 30 de milioane de lei din suma scoasă la licitaţie vor fi destinate creditării beneficiarilor Programului Operaţional pentru Pescuit (POP), în timp ce 100 de milioane de lei vor fi alocate pentru investiţii care nu sînt finanţate din fonduri UE.

Acordarea de credite avantajoase va ajuta investitorii din agricultura să acopere partea de cofinanţare şi va creşte gradul de absorbţie a fondurilor UE. Beneficiarii programelor de dezvoltare rurală, respectiv pescuit, pot accesa fonduri structurale pentru a acoperi o parte din cheltuielile proiectului de investiţii (de regulă jumătate din sumă), restul banilor provenind din surse proprii.

Procedura este o continuare a programului “Fermierul”, care a funcţionat similar pentru proiectele SAPARD şi la care au participat patru bănci.

Garantarea unui împrumut cu o ipoteca reduce semnificativ rata la bancă

Deşi implică un comision de evaluare, garanţia ipotecară adusă băncii pentru un credit de nevoi personale scade datoria la bancă.

Creditul de nevoi personale continuă să fie cel mai căutat produs bancar de pe piaţa românească, reprezentând peste două treimi din totalul împrumuturilor contractate de populaţie. Fie că românul vrea să-şi achiziţioneze electrocasnice, o maşină, fie că vrea să-şi finanţeze alte nevoi, inclusiv plata unui avans pentru o casă, creditul de nevoi personale rămâne soluţia optimă.

Dacă este vorba despre un împrumut cu o valoare relativ mică, sub 15.000 – 20.000 de euro, banca este destul de permisivă în ceea ce priveşte condiţiile de acordare a creditului. Mai exact, clientul ar putea împrumuta suma fără să acorde nici-o garanţie instituţiei de credit. În cazul în care solicitantul vrea un împrumut mai consistent, banca va solicita garanţii suplimentare, cum ar fi giranţii, depozitele colaterale sau ipotecile.

Garanţia ipotecara scade rata

De exemplu, valoarea unui credit de nevoi personale cu ipotecă poate ajunge chiar până la 250.000 de euro. În plus, perioada de rambursare este şi ea mai îndelungată comparativ cu a unui împrumut fără garanţii.

Presupunem că solicitantul creditului nu are nevoie de mai puţin de 20.000 de euro.

În plus, acesta dispune de un imobil, pe care l-ar putea folosi drept garanţie pentru împrumut. În condiţiile date, ne punem întrebarea: credit de nevoi personale cu sau fără ipotecă?

Să luăm în calcul un împrumut în valoare de 10.000 de euro, pe o perioadă de şapte ani. Dacă clientul solicită, de exemplu, un credit de nevoi personale fără garanţii de la BCR (Divers Super), dobânda anuală efectivă (DAE) este de 20,35%, iar rata lunară care trebuie achitată băncii se ridică la 211,67 euro, potrivit calculelor FinZoom.

În cazul în care clientul optează pentru un credit de nevoi personele cu ipotecă de la aceeaşi bancă (Maxicredit Super), rata lunară va fi semnificativ mai mică. Presupunând că acesta garantează creditul cu un imobil evaluat la 100.000 de euro, va trebui să achite lunar băncii 171,53 de euro – mai exact, cu 40 de euro mai puţin decât în cazul împrumutului fără garanţii.

Acelaşi rezultat, în favoarea creditului de nevoi personale cu ipotecă, va decurge şi din calculul aplicat împrumuturilor de la alte bănci.

Ipoteca constrânge clientul

Explicaţia reiese din faptul că instituţiile bancare sunt dispuse să coboare nivelul dobânzii şi, implicit, al ratelor dacă primesc în schimb o garanţie din partea clientului. Intervine aici siguranţa băncii că îşi va primi banii înapoi.

Clientul va fi mult mai conştiincios în plata datoriei la bancă ştiind că, în caz contrar, există riscul de a-şi pierde locuinţa. Astfel se explică şi valoarea redusă a restanţelor înregistrate la creditele cu ipotecă, comparativ cu cele negarantate.

Comisioane mai mari pentru creditele cu ipotecă

Totuşi, trebuie să punem în balanţă atât avantajele, cât şi dezavantajele induse de cele două tipuri de credit. Deşi oferă posibilitatea de a plăti o rată mai mică, creditul de nevoi personale cu ipotecă îţi restrânge şansele de a mai contracta un alt împrumut cu garanţie ipotecară.

Foarte puţine bănci acceptă ipotecă de rang II (imobilul este la a doua ipotecare). În plus, sunt bănci care solicită pentru creditele cu ipotecă un avans care poate ajunge până la 25% din valoarea împrumutului.

Şi comisioanele percepute de bancă sunt sensibil mai ridicate în cazul creditelor de nevoi personale cu ipotecă. Pentru exemplul dat mai sus, comisionul de analiză dosar este, pentru creditul fără garanţii, de 13,66 euro. În ceea ce priveşte împrumutul de nevoi personale cu ipotecă, comisionul de analiză dosar, care include şi evaluarea imobilului, se ridică la 163,93 euro.