Credite Bancare

Românii aveau restante la credite in valoare de 1,76 miliarde lei (497,7 milioane euro) la sfarsitul lunii iulie, in crestere cu 120% fata de aceeasi perioada a anului trecut, din care trei sferturi sunt la imprumuturile contractate in lei, arata datele bancii centrale. In iulie 2007, romanii aveau restante la credite in valoare de 798,8 milioane lei.

Firmele din capitala si bucurestenii se afla pe primul loc in clasamentul restantierilor, cu datorii neplatite la banci de 570 milioane lei. Urmatorii in clasamentul restantelor sunt firmele si populatia din Braşov, cu restante de 87,5 milioane lei, judetul Bihor situandu-se pe pozitia a treia, cu restante de 74 milioane lei.

Pe locul patru se află judetul Timis, cu restante de 67,2 milioane lei, urmat de Cluj (67 milioane lei) si Suceava (54 milioane lei). Astfel, cele mai mari restante s-au inregistrat la creditele in lei (1,335 miliarde lei), in timp ce restantele la creditele in valuta erau de 422 milioane lei.

Bucurestenii si firmele din capitala au imprumutat, pana la sfarsitul lunii iulie, echivalentul a 61,6 miliarde lei (17,4 miliarde euro), suma ce a reprezentat peste o treime (34,3%) din totalul creditelor in lei si valuta acordate de banci in aceasta perioada, mai arata datele bancii centrale.

Creditele in lei si valuta, la nivelul intregii tari, insumau la finalul lunii iulie 179,5 miliarde lei (50,76 miliarde euro), in crestere cu 55,8% fata de volumul imprumuturilor contractate pana in iulie 2007.

Astfel, creditele in valuta acordate pana in iulie populatiei si firmelor echivalau cu 97,4 miliarde lei (54,25% din total), cu 15 miliarde de lei mai mult fata de cele in lei, care au totalizat 82,11 miliarde lei.

Bucurestenii au fost urmati in clasament de populatia si firmele din judetele Cluj, care au imprumutat echivalentul a 8,47 miliarde lei, Timis (7,05 miliarde lei), Constanta (6,98 miliarde lei) si Brasov (5,86 miliarde lei).

In total, locuitorii si firmele din Bucuresti si din cele patru judete mentionate au luat peste jumatate (89,96 miliarde lei) din creditele acordate de banci in toată Romania pana la jumatatea acestui an.

La polul opus s-au situat persoanele si companiile din judetele Covasna, care s-au împrumutat în lei si valută cu echivalentul a doar 945 milioane lei, Giurgiu (1,04 miliarde lei) si Călărasi (1,18 miliarde lei), se mai observă în raportul despre comportamentul financiar al populatiei si firmelor publicat de banca centrală.
Sursa: BankingNews

Creditele facile, de tipul „creditului doar cu buletinul” introdus în urmă cu cinci ani, i-au determinat pe români să nu se mai uite la costurile ridicate şi să facă împrumuturi direct în magazine.

Afacerile cu produse bancare ale retailerilor de electronice şi electrocasnice au înflorit în ultimul an: circa 30% dintre clienţi fac credit direct în magazine, aceasta fiind cea mai mare pondere de până acum.

Noile norme de creditare aprobate săptămâna trecută de BNR şi care vor începe să fie aplicate din octombrie îngreunează procesul.

Pentru a acorda credite, Altex sau Flamingo – prin instituţiile financiare nebancare cu care colaborează – vor calcula gradul de îndatorare la creditele acordate populaţiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc în anul anterior, şi nu doar în funcţie de adeverinţa de salariu sau alte documente, precum în prezent.

Deja retailerul Altex reacţionează şi spune că va scoate pe piaţă în curând o altă formă de creditare, cardul de credit.

Din toamnă, băncile vor calcula gradul de îndatorare la creditele acordate populaţiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc, în anul anterior, şi nu doar în funcţie de adeverinţa de salariu sau alte documente, precum în prezent.

“Circa 35% din vânzările noastre de electronice şi electrocasnice sunt realizate prin creditele pe care le oferim în magazine“, a declarat Dragoş Simion, vicepreşedintele Flamingo. Compania lucrează în parteneriat cu instituţia financiară nonbancară Cetelem. Simion estimează că până în 2010 vânzările pe credit ar urma să scadă drastic, în parte pe fondul preferinţei tot mai accentuate a românilor pentru soluţii de economisire.

Circa 25% dintre clienţii Altex şi Media Galaxy folosesc instrumentele de finanţare oferite în magazine. Aşa se face că Altex a mers dincolo de creditarea oferită pentru produsele din magazinele proprii şi a lansat un credit de nevoi personale ce poate fi folosit pentru orice achiziţie, nu neapărat pentru electronice sau electrocasnice, ca până acum. Este primul retailer care atacă piaţa bancară. În scurt timp, retailerul se va lansa şi pe carduri de credit, după cum a declarat Dragoş Sîrbu, directorul general al Credex, societatea de credit de consum membră a grupului Altex.
Sursa: Adevarul

CEC Bank, BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Banca Comercială Carpatica şi Bancpost sînt cele şase bănci selectate de Ministerul Agriculturii, în urma unei licitaţii, pentru acordarea de credite către agricultori.

Ministerul a scos la licitaţie 760 de milioane lei către băncile comerciale, pentru acordarea de credite în condiţii avantajoase agricultorilor care fac investiţii.

Oferta băncilor a vizat credite cu dobanzi reduse sau termene de graţie şi de rambursare mai mari decît cele uzuale. Cele şase bănci selecţionate au întrunit punctajul necesar fără probleme. Convenţiile între Ministerul Agriculturii şi cele şase bănci urmează să fie semnate cel tîrziu săptămîna viitoare. Banii licitaţi provin din Fondul pentru creditarea investiţiilor din agricultură, care este utilizat la acordarea de împrumuturi pentru acoperirea costurilor privind elaborarea proiectelor şi la acordarea de granturi, care pot fi accesate de producătorii agricoli, asociaţiile agricole, firmele din domeniu, precum şi de autorităţile locale.

Din suma scoasă la licitaţie, cea mai mare parte, respectiv 630 de milioane de lei, reprezintă fonduri din care vor fi acordate credite pentru proiectele eligbile în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Alte 30 de milioane de lei din suma scoasă la licitaţie vor fi destinate creditării beneficiarilor Programului Operaţional pentru Pescuit (POP), în timp ce 100 de milioane de lei vor fi alocate pentru investiţii care nu sînt finanţate din fonduri UE.

Acordarea de credite avantajoase va ajuta investitorii din agricultura să acopere partea de cofinanţare şi va creşte gradul de absorbţie a fondurilor UE. Beneficiarii programelor de dezvoltare rurală, respectiv pescuit, pot accesa fonduri structurale pentru a acoperi o parte din cheltuielile proiectului de investiţii (de regulă jumătate din sumă), restul banilor provenind din surse proprii.

Procedura este o continuare a programului “Fermierul”, care a funcţionat similar pentru proiectele SAPARD şi la care au participat patru bănci.

În goana lor după clienţi, băncile uită să mai verifice cât de riscante sunt creditele date. Foamea băncilor comerciale din România, străine sau locale, de a acorda credite populaţiei este de nestăpânit. Dacă în alte state băncile străine sunt mai atente la condiţiile de obţinere a creditului, în România, pe primul loc, în cele mai multe cazuri, este creşterea cotei de piaţă, consideră Andreas Treichl, preşedintele băncii austriece Erste, care deţine BCR, cea mai mare bancă din România.

„În România sunt încă multe bănci care aleargă după cotă de piaţă, pompând bani în buzunarele românilor, într-un mod… nu vreau să zic iresponsabil, dar aproape iresponsabil“, a declarat el.

El a subliniat că nu e nimic rău în stimularea creditării, în consum, însă trebuie evitat momentul în care oamenii sunt prea îndatoraţi pentru a putea plăti datoriile la bănci.

Întrebat ce părere are despre intenţia BNR de a limita creditarea prin introducerea de noi norme, Treichl a declarat că este perfect normal ca o bancă centrală să facă tot posibilul pentru a asigura stabilitatea economică, mai mult decât atât, aceasta este chiar obligaţia instituţiilor care reglementează piaţa creditării. În ceea ce priveşte apetitul românilor pentru împrumuturile în monede “exotice”, cum ar fi francul elveţian sau yenul japonez, Treichl a fost mai mult decât clar: „Trebuie să se termine odată cu porcăria creditelor în franci elveţieni, euro este suficient şi chiar este nevoie de finanţări în euro”.

Recent, Santiago Pardo Jime­nez, partener în cadrul firmei de audit şi consultanţă Deloitte pe regiunea balcanică, a avut o poziţie şi mai dură. Pardo a spus că în România transparenţa contractelor de credit este mult mai mică decât în statele dezvoltate, în timp ce politica de aplicarea a comisioanelor este şi ea, pe cât posibil, ascunsă de o primă privire pe contract.

Oficialul Deloitte a lăsat însă de înţeles că, într-un fel sau altul, ne merităm soarta, pentru că acceptăm aceste condiţii când am putea să alegem alte bănci sau să mai aşteptăm puţin pentru a lua acel credit
Sursa: Gandul

ANPC pregăteşte o lege pentru a proteja consumatorul de credite

Cele mai importante bănci din România îşi înşală clienţii. Este concluzia trasă de Protecţia Consumatorului, după o amplă acţiune de control care a vizat instituţiile bancare din „Top 20“. Dintre acestea, 14 au fost sancţionate pentru nerespectarea dreptului consumatorilor, valoarea amenzilor fiind de 150.000 lei.

În general, „arma crimei“ este dobânda variabilă a creditelor: „Băncile folosesc practici înşelătoare prin care atrag noii clienţi, prezentând oferte de creditare cu dobânzi variabile foarte avantajoase, urmând ca după o perioadă de timp dobânda să crească pentru clienţii care aveau deja credite, dar să se menţină scăzută pentru noii clienţi“, a explicat Dan Vlaicu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Pentru a pune capăt ţepelor, ANPC pregăteşte un proiect de lege care prevede, printre altele, comisioane fixe pe toată durata creditului, formule trans­parente de calcul al dobânzii variabile şi posibilitatea clienţilor de a studia timp de până la 10 zile contractul înainte de a face un credit cu ipotecă.

Prin proiectul de lege, care va fi elaborat de Autoritate, se doreşte eliminarea modului discreţionar de stabilire a dobânzilor variabile la credite. Astfel, dobânda pentru fiecare produs de creditare va fi formată din dobânda de bază a acelei bănci sau din indicele Euribor (rată a dobânzii practicată în relaţiile interbancare de marile bănci, pentru împrumuturile în euro) plus o marjă de profit şi risc.

Însă, legea va lăsa la latitudinea băncilor indicele în funcţie de care vor calcula dobânda, iar instituţiile bancare vor avea libertatea de a stabili dobânda de bază. În plus, banca nu va putea introduce noi comisioane pe parcursul derulării contractului de creditare. Cei care întârzie să plătească ratele la credit nu vor mai fi daţi imediat la Biroul de credite, ci vor avea o perioadă de graţie de 30 de zile de la expirarea termenului limită. Dacă nici după această perioadă clientul nu efectuează plata, banca va notifica în scris că în termen de 15 zile urmează să fie introdus în baza de date a Biroului de credite.

Majoritatea persoanelor aflate in cautarea unui credit, fie pentru nevoi personale fie credit ipotecar sau imobiliar, cauta sa aleaga cel mai bun credit. Sa vedem insa ce inseamna cel mai bun credit.

Sa fie oare cel mai rapid? Cel mai usor de obtinut? Sau poate cel cu dobanda cea mai mica?
Din pacate lucrurile nu stau intotdeauna chiar asa. Dincolo de reclame, dobanzile si comisioanele exista, si ele trebuie calculate cu grija. Pentru multi cel mai bun credit ar putea fi pe scurt creditul care implica cele mai mici costuri totale si un acces facil, in sensul unei birocratii cat mai mici.

Dar sa vedem in detaliu cum obtinem cel mai bun credit:

1) In primul rand trebuie sa evaluati mai multe oferte de credite de la mai multe banci. Daca nu aveti timp sfatul nostru este sa apelati la un specialist. Si aici de preferat ar fi sa apelati la serviciile unei companii de intermediere de credite. In marea lor majoritate acestea percep comisioane bancilor astfel incat dvs. nu aveti de achitat costuri in plus. Dar este nevoie de atentie si mai ales nu uitati sa intrebati in mod explicit daca se percep sau nu comisioane.

2) Solicitati ofiterului de credit sau consultantului financiar o lista completa a tuturor dobanzilor, taxelor si comisioanelor aferente creditului, prezentate in mod clar si detaliat, defalcat lunar sau anual. Un bun indicator este DAE (Dobanda Anuala Efectiva) dar nici aceasta nu cuprinde intotdeauna toate taxele si comisioanele.

3) Solicitati sa vi se prezinte lista completa cu actele necesare obtinerii creditului: adeverinte de venit, acte de identitate etc.

4) In final faceti o comparatie in functie de criteriile pe care le aveti in vedere si anume:
- valoare creditului (suma necesara)
- rata lunara
- veniturile dumneavoastra si perspectiva evolutiei acestora
- totalitatea actelor necesare
- moneda in care solicitati creditul
- posibilitatea de rambursare in avans a creditului fara a plati comision

Pentru a evita sa gresiti nu ezitati sa intrebati in situatiile in care nu intelegeti anumite prevederi.

Sursa: Creditportal

GE Money Romania, controlata de grupul american General Electric, a acordat in primele cinci luni credite de peste 150 milioane euro, in crestere cu 57% fata de acelasi interval din 2007, si mizeaza pe o dublare a afacerilor pe segmentele de leasing, credite de consum si ipotecare in 2008.

“Pentru acest an estimam o dublare a volumului total de credite acordate pe toate cele trei segmente de busines: credite ipotecare, credite de consum si leasing si previzionam o crestere cu 60% a activelor pana la un miliard de dolari“, a mentionat directorul general executiv al GE Money in Romania, Ronald Malak, citat in comunicatul companiei.

Marca GE Money a fost lansata oficial, zilele trecute, printr-o campanie de comunicare integrata pentru unul dintre produsele oferite de companie - creditul de nevoi personale cu ipoteca.

GE Money a intrat pe piata din Romania in 2006 prin achizitionarea celor trei companii specializate in servicii financiare non-bancare: Leasemart Holding BV (detinatoare a companiei Motoractive Leasing), Ralfi SA (companie care ofera credite de consum sub numele Estima Finance) si Domenia Credit SA.

Garantarea unui împrumut cu o ipoteca reduce semnificativ rata la bancă

Deşi implică un comision de evaluare, garanţia ipotecară adusă băncii pentru un credit de nevoi personale scade datoria la bancă.

Creditul de nevoi personale continuă să fie cel mai căutat produs bancar de pe piaţa românească, reprezentând peste două treimi din totalul împrumuturilor contractate de populaţie. Fie că românul vrea să-şi achiziţioneze electrocasnice, o maşină, fie că vrea să-şi finanţeze alte nevoi, inclusiv plata unui avans pentru o casă, creditul de nevoi personale rămâne soluţia optimă.

Dacă este vorba despre un împrumut cu o valoare relativ mică, sub 15.000 – 20.000 de euro, banca este destul de permisivă în ceea ce priveşte condiţiile de acordare a creditului. Mai exact, clientul ar putea împrumuta suma fără să acorde nici-o garanţie instituţiei de credit. În cazul în care solicitantul vrea un împrumut mai consistent, banca va solicita garanţii suplimentare, cum ar fi giranţii, depozitele colaterale sau ipotecile.

Garanţia ipotecara scade rata

De exemplu, valoarea unui credit de nevoi personale cu ipotecă poate ajunge chiar până la 250.000 de euro. În plus, perioada de rambursare este şi ea mai îndelungată comparativ cu a unui împrumut fără garanţii.

Presupunem că solicitantul creditului nu are nevoie de mai puţin de 20.000 de euro.

În plus, acesta dispune de un imobil, pe care l-ar putea folosi drept garanţie pentru împrumut. În condiţiile date, ne punem întrebarea: credit de nevoi personale cu sau fără ipotecă?

Să luăm în calcul un împrumut în valoare de 10.000 de euro, pe o perioadă de şapte ani. Dacă clientul solicită, de exemplu, un credit de nevoi personale fără garanţii de la BCR (Divers Super), dobânda anuală efectivă (DAE) este de 20,35%, iar rata lunară care trebuie achitată băncii se ridică la 211,67 euro, potrivit calculelor FinZoom.

În cazul în care clientul optează pentru un credit de nevoi personele cu ipotecă de la aceeaşi bancă (Maxicredit Super), rata lunară va fi semnificativ mai mică. Presupunând că acesta garantează creditul cu un imobil evaluat la 100.000 de euro, va trebui să achite lunar băncii 171,53 de euro – mai exact, cu 40 de euro mai puţin decât în cazul împrumutului fără garanţii.

Acelaşi rezultat, în favoarea creditului de nevoi personale cu ipotecă, va decurge şi din calculul aplicat împrumuturilor de la alte bănci.

Ipoteca constrânge clientul

Explicaţia reiese din faptul că instituţiile bancare sunt dispuse să coboare nivelul dobânzii şi, implicit, al ratelor dacă primesc în schimb o garanţie din partea clientului. Intervine aici siguranţa băncii că îşi va primi banii înapoi.

Clientul va fi mult mai conştiincios în plata datoriei la bancă ştiind că, în caz contrar, există riscul de a-şi pierde locuinţa. Astfel se explică şi valoarea redusă a restanţelor înregistrate la creditele cu ipotecă, comparativ cu cele negarantate.

Comisioane mai mari pentru creditele cu ipotecă

Totuşi, trebuie să punem în balanţă atât avantajele, cât şi dezavantajele induse de cele două tipuri de credit. Deşi oferă posibilitatea de a plăti o rată mai mică, creditul de nevoi personale cu ipotecă îţi restrânge şansele de a mai contracta un alt împrumut cu garanţie ipotecară.

Foarte puţine bănci acceptă ipotecă de rang II (imobilul este la a doua ipotecare). În plus, sunt bănci care solicită pentru creditele cu ipotecă un avans care poate ajunge până la 25% din valoarea împrumutului.

Şi comisioanele percepute de bancă sunt sensibil mai ridicate în cazul creditelor de nevoi personale cu ipotecă. Pentru exemplul dat mai sus, comisionul de analiză dosar este, pentru creditul fără garanţii, de 13,66 euro. În ceea ce priveşte împrumutul de nevoi personale cu ipotecă, comisionul de analiză dosar, care include şi evaluarea imobilului, se ridică la 163,93 euro.