Credite Bancare

Românii aveau restante la credite in valoare de 1,76 miliarde lei (497,7 milioane euro) la sfarsitul lunii iulie, in crestere cu 120% fata de aceeasi perioada a anului trecut, din care trei sferturi sunt la imprumuturile contractate in lei, arata datele bancii centrale. In iulie 2007, romanii aveau restante la credite in valoare de 798,8 milioane lei.

Firmele din capitala si bucurestenii se afla pe primul loc in clasamentul restantierilor, cu datorii neplatite la banci de 570 milioane lei. Urmatorii in clasamentul restantelor sunt firmele si populatia din Braşov, cu restante de 87,5 milioane lei, judetul Bihor situandu-se pe pozitia a treia, cu restante de 74 milioane lei.

Pe locul patru se află judetul Timis, cu restante de 67,2 milioane lei, urmat de Cluj (67 milioane lei) si Suceava (54 milioane lei). Astfel, cele mai mari restante s-au inregistrat la creditele in lei (1,335 miliarde lei), in timp ce restantele la creditele in valuta erau de 422 milioane lei.

Bucurestenii si firmele din capitala au imprumutat, pana la sfarsitul lunii iulie, echivalentul a 61,6 miliarde lei (17,4 miliarde euro), suma ce a reprezentat peste o treime (34,3%) din totalul creditelor in lei si valuta acordate de banci in aceasta perioada, mai arata datele bancii centrale.

Creditele in lei si valuta, la nivelul intregii tari, insumau la finalul lunii iulie 179,5 miliarde lei (50,76 miliarde euro), in crestere cu 55,8% fata de volumul imprumuturilor contractate pana in iulie 2007.

Astfel, creditele in valuta acordate pana in iulie populatiei si firmelor echivalau cu 97,4 miliarde lei (54,25% din total), cu 15 miliarde de lei mai mult fata de cele in lei, care au totalizat 82,11 miliarde lei.

Bucurestenii au fost urmati in clasament de populatia si firmele din judetele Cluj, care au imprumutat echivalentul a 8,47 miliarde lei, Timis (7,05 miliarde lei), Constanta (6,98 miliarde lei) si Brasov (5,86 miliarde lei).

In total, locuitorii si firmele din Bucuresti si din cele patru judete mentionate au luat peste jumatate (89,96 miliarde lei) din creditele acordate de banci in toată Romania pana la jumatatea acestui an.

La polul opus s-au situat persoanele si companiile din judetele Covasna, care s-au împrumutat în lei si valută cu echivalentul a doar 945 milioane lei, Giurgiu (1,04 miliarde lei) si Călărasi (1,18 miliarde lei), se mai observă în raportul despre comportamentul financiar al populatiei si firmelor publicat de banca centrală.
Sursa: BankingNews

Creditele facile, de tipul „creditului doar cu buletinul” introdus în urmă cu cinci ani, i-au determinat pe români să nu se mai uite la costurile ridicate şi să facă împrumuturi direct în magazine.

Afacerile cu produse bancare ale retailerilor de electronice şi electrocasnice au înflorit în ultimul an: circa 30% dintre clienţi fac credit direct în magazine, aceasta fiind cea mai mare pondere de până acum.

Noile norme de creditare aprobate săptămâna trecută de BNR şi care vor începe să fie aplicate din octombrie îngreunează procesul.

Pentru a acorda credite, Altex sau Flamingo – prin instituţiile financiare nebancare cu care colaborează – vor calcula gradul de îndatorare la creditele acordate populaţiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc în anul anterior, şi nu doar în funcţie de adeverinţa de salariu sau alte documente, precum în prezent.

Deja retailerul Altex reacţionează şi spune că va scoate pe piaţă în curând o altă formă de creditare, cardul de credit.

Din toamnă, băncile vor calcula gradul de îndatorare la creditele acordate populaţiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc, în anul anterior, şi nu doar în funcţie de adeverinţa de salariu sau alte documente, precum în prezent.

“Circa 35% din vânzările noastre de electronice şi electrocasnice sunt realizate prin creditele pe care le oferim în magazine“, a declarat Dragoş Simion, vicepreşedintele Flamingo. Compania lucrează în parteneriat cu instituţia financiară nonbancară Cetelem. Simion estimează că până în 2010 vânzările pe credit ar urma să scadă drastic, în parte pe fondul preferinţei tot mai accentuate a românilor pentru soluţii de economisire.

Circa 25% dintre clienţii Altex şi Media Galaxy folosesc instrumentele de finanţare oferite în magazine. Aşa se face că Altex a mers dincolo de creditarea oferită pentru produsele din magazinele proprii şi a lansat un credit de nevoi personale ce poate fi folosit pentru orice achiziţie, nu neapărat pentru electronice sau electrocasnice, ca până acum. Este primul retailer care atacă piaţa bancară. În scurt timp, retailerul se va lansa şi pe carduri de credit, după cum a declarat Dragoş Sîrbu, directorul general al Credex, societatea de credit de consum membră a grupului Altex.
Sursa: Adevarul

CEC Bank, BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Banca Comercială Carpatica şi Bancpost sînt cele şase bănci selectate de Ministerul Agriculturii, în urma unei licitaţii, pentru acordarea de credite către agricultori.

Ministerul a scos la licitaţie 760 de milioane lei către băncile comerciale, pentru acordarea de credite în condiţii avantajoase agricultorilor care fac investiţii.

Oferta băncilor a vizat credite cu dobanzi reduse sau termene de graţie şi de rambursare mai mari decît cele uzuale. Cele şase bănci selecţionate au întrunit punctajul necesar fără probleme. Convenţiile între Ministerul Agriculturii şi cele şase bănci urmează să fie semnate cel tîrziu săptămîna viitoare. Banii licitaţi provin din Fondul pentru creditarea investiţiilor din agricultură, care este utilizat la acordarea de împrumuturi pentru acoperirea costurilor privind elaborarea proiectelor şi la acordarea de granturi, care pot fi accesate de producătorii agricoli, asociaţiile agricole, firmele din domeniu, precum şi de autorităţile locale.

Din suma scoasă la licitaţie, cea mai mare parte, respectiv 630 de milioane de lei, reprezintă fonduri din care vor fi acordate credite pentru proiectele eligbile în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Alte 30 de milioane de lei din suma scoasă la licitaţie vor fi destinate creditării beneficiarilor Programului Operaţional pentru Pescuit (POP), în timp ce 100 de milioane de lei vor fi alocate pentru investiţii care nu sînt finanţate din fonduri UE.

Acordarea de credite avantajoase va ajuta investitorii din agricultura să acopere partea de cofinanţare şi va creşte gradul de absorbţie a fondurilor UE. Beneficiarii programelor de dezvoltare rurală, respectiv pescuit, pot accesa fonduri structurale pentru a acoperi o parte din cheltuielile proiectului de investiţii (de regulă jumătate din sumă), restul banilor provenind din surse proprii.

Procedura este o continuare a programului “Fermierul”, care a funcţionat similar pentru proiectele SAPARD şi la care au participat patru bănci.

Cea mai mare parte dintre români preferă să apeleze la credite auto pentru maşini de până în 15.000 de euro. Potrivit datelor Porsche Finance Group, valoarea nominală medie a creditelor auto contractate în prima jumătate a acestui an este de 12.000 de euro, iar cele mai multe împrumuturi au fost făcute pentru plata unor autoturisme noi. Cu această sumă, un român îşi poate cumpăra un autoturism din categoria celor populare, care au preţuri accesibile.

Cei mai mulţi dintre clienţii Porsche Finance Group au preferat împrumuturile în lei. „Peste 60% din credite au fost contractate în monedă naţională“, ne-a declarat Kurt Leitner, CEO al Porsche Finance Group.

În cazul creditelor auto în lei oferite de Porsche Bank, avansul minim cerut este de 15%, iar dobânda fixă este de 11,95%.

Chiar dacă vânzările de pe piaţa auto au scăzut în ultima perioadă faţă de cea similară a anului trecut, instituţiile de credit se laudă cu creşteri mari la valoarea totală a împrumuturilor acordate. În prima jumătate a acestui an, creditele auto acordate de Porsche Bank au înregistrat creşteri de 57%, comparativ cu primul semestru din 2007.

„Rezultatele arată că, acum, clienţii sunt mai obişnuiţi să compare opţiunile disponibile pe piaţă şi îşi dau seama că un credit auto este mai potrivit pentru nevoile lor şi mai convenabil decât un credit general de consum, oferit de băncile universale“, a afirmat Kurt Leitner. Porsche Bank acordă credite auto în lei, euro şi franci elveţieni pentru achiziţionarea de autoturisme marca Volkswagen, Audi, Seat, Skoda şi Porsche.

Creditele auto, ajunse în preferinţa celor care vor să-şi cumpere o maşină nouă, devin din ce în ce mai scumpe. UniCredit Ţiriac Bank a anunţat că, începând din această săptămână, majorează comisioanele şi dobânzile la creditele auto acordate în lei şi euro. Pentru creditul auto în euro, comisionul lunar a fost majorat de la 0,2% la 0,5% aplicat la sold, iar rata dobânzii a rămas nemodificată, la 5,95% în cazul creditelor în euro şi 9,95% în cazul împrumuturilor acordate în monedă naţională. UniCredit Ţiriac Bank nu este singura instituţie care a apelat la această soluţie. La începutul verii, şi BRD Societe Generale a majorat cu un punct procentual dobânda la creditele auto în lei acordate persoanelor fizice. Măsura a fost luată atât pentru împrumuturile contractate pentru achiziţia maşinilor noi, cât şi pentru cele second-hand. Dacă durata creditului este de până la 4 ani, BRD aplică o dobândă de 9%, iar pentru împrumuturile pe 4-7 ani, dobânda a ajuns la 11%.
Sursa: Evenimentul Zilei

Retailerul Praktiker Romania si BRD Finance au lansat cardul de credit Praktiker MasterCard, prin care posesorii pot lua cu imprumut pana la 20.000 lei, pentru care trebuie sa plateasca o dobanda lunara de 2,2%, a anuntat compania.

Clientii pot utiliza cardul atat in tara cat si in strainatate, la orice comerciant care accepta la plata cardurile MasterCard. De asemnea, prin intermediul cardului, clientii pot obtine numerar de la orice bancomat (ATM) care afiseaza sigla MasterCard si pot plati prin intermediul paginilor de internet care permit tranzactii electronice.

Posesorii cardului de credit Praktiker MasterCard pot rambursa capitalul, fie in sume minime, cu o dobanda lunara de 2,2%, fie integral, fara nici un cost, in cadrul perioadei de gratie cuprinsa intre 18 zile si 47 de zile.

Clientii Cardul Praktiker MasterCard vor beneficia de o asigurare de viata speciala, care acopera riscul producerii unor evenimente neprevazute precum somaj, deces, invaliditate si incapacitate temporara de munca.

BRD Finance este o companie mixta creata de BRD-Groupe Societe Generale (care detine 49% din capital) impreuna cu Franfinance (51%), filiala Grupului SocGen specializata in credite de consum.

Prezenta pe piata romaneasca din luna aprilie 2004, BRD Finance mai are parteneriate cu Carrefour, Rombiz, Diverta, Boom TV, Staer, Reader’s Digest, Renault, Dacia, etc.

În goana lor după clienţi, băncile uită să mai verifice cât de riscante sunt creditele date. Foamea băncilor comerciale din România, străine sau locale, de a acorda credite populaţiei este de nestăpânit. Dacă în alte state băncile străine sunt mai atente la condiţiile de obţinere a creditului, în România, pe primul loc, în cele mai multe cazuri, este creşterea cotei de piaţă, consideră Andreas Treichl, preşedintele băncii austriece Erste, care deţine BCR, cea mai mare bancă din România.

„În România sunt încă multe bănci care aleargă după cotă de piaţă, pompând bani în buzunarele românilor, într-un mod… nu vreau să zic iresponsabil, dar aproape iresponsabil“, a declarat el.

El a subliniat că nu e nimic rău în stimularea creditării, în consum, însă trebuie evitat momentul în care oamenii sunt prea îndatoraţi pentru a putea plăti datoriile la bănci.

Întrebat ce părere are despre intenţia BNR de a limita creditarea prin introducerea de noi norme, Treichl a declarat că este perfect normal ca o bancă centrală să facă tot posibilul pentru a asigura stabilitatea economică, mai mult decât atât, aceasta este chiar obligaţia instituţiilor care reglementează piaţa creditării. În ceea ce priveşte apetitul românilor pentru împrumuturile în monede “exotice”, cum ar fi francul elveţian sau yenul japonez, Treichl a fost mai mult decât clar: „Trebuie să se termine odată cu porcăria creditelor în franci elveţieni, euro este suficient şi chiar este nevoie de finanţări în euro”.

Recent, Santiago Pardo Jime­nez, partener în cadrul firmei de audit şi consultanţă Deloitte pe regiunea balcanică, a avut o poziţie şi mai dură. Pardo a spus că în România transparenţa contractelor de credit este mult mai mică decât în statele dezvoltate, în timp ce politica de aplicarea a comisioanelor este şi ea, pe cât posibil, ascunsă de o primă privire pe contract.

Oficialul Deloitte a lăsat însă de înţeles că, într-un fel sau altul, ne merităm soarta, pentru că acceptăm aceste condiţii când am putea să alegem alte bănci sau să mai aşteptăm puţin pentru a lua acel credit
Sursa: Gandul

La inceputul anilor ’80, multe tari din Uniunea Europeana nu aveau o piata dezvoltata a creditelor ipotecare. Situatia din unele state poate fi comparata cu cea din Romania. Totusi, dobanzile scazute, alaturi de cresterea economica si unele stimulente fiscale au contribuit semnificativ la extinderea creditelor pentru locuinte. Astfel, piata ipotecara s-a dublat in mai putin de 15 ani.

Piata creditelor ipotecare din tara noastra este una dintre cele mai putin dezvoltate din Europa. La finele anului trecut, valoarea imprumuturilor pentru locuinte reprezenta numai 3,5% din produsul intern brut. Iar pana la sfarsitul anului, ponderea ar putea urca la aproximativ 4,5%, in conditiile in care ritmul lunar inregistrat in intervalul ianuarie-aprilie (o medie de 3,5% pe luna) se va mentine si in perioada urmatoare. Totusi, diferenta fata de celelalte state ramane semnificativa. Spre exemplu, in Bulgaria ponderea imprumuturilor pentru locuinte era, anul trecut, de aproape 7% din PIB, in timp ce in Polonia nivelul era de 10%, iar in Ungaria se apropia de 15%. Mai mult, media din intreaga Uniune Europeana a fost de 50%, arata datele publicate de institutul polonez de cercetari Intelace. Totusi, analistii grupului UniCredit estimeaza ca, pana in 2010, piata creditelor ipotecare din tara noastra s-ar putea extinde cu cel putin 35%. Analistii italieni plaseaza Romania, alaturi de Turcia si Rusia, in al doilea val de dezvoltare a segmentului de imprumuturi pentru locuinte. La acest ritm, creditele ipotecare ar putea ajunge sa reprezinte aproximativ 6,2% din produsul intern brut. Numai ca pentru a ajunge la nivelul mediu european, ar fi nevoie ca ritmul anual de crestere de 35% sa se mentina cel putin pana in 2020.

Totodata, o alta premisa care a stat la baza dezvoltarii pietei ipotecare din Europa de Vest tine de ajutoarele directe sau indirecte venite din partea statului. Multe guverne europene au incurajat cresterea gradului de detinere a unei locuinte prin deduceri fiscale. Un sondaj realizat de Federatia Europeana a Titlurilor Ipotecare (European Mortgage Federation), realizat in anul 1998, arata faptul ca deducerile fiscale erau folosite la scara larga in vestul Europei.

In cazul tarii noastre, daca rata aferenta unui credit ipotecar ar fi dedusa in intregime din impozitul pe venit, atunci bugetul ar pierde, in 2008, mai putin de 0,45% din PIB. Si asta daca luam in calcul o dobanda de 10%, aplicata pe un termen de 30 de ani la soldul creditelor ipotecare estimat pentru finele lui 2008. Mai mult, tot la aceeasi dobanda, bugetul ar pierde mai putin de 1,2% pana in momentul in care soldul creditelor ipotecare ar ajunge la echivalentul a 100 miliarde de lei (la un ritm de crestere de 35%, pragul ar putea fi atins in jurul anului 2013).

Sursa: Financiarul

Nota* - In realizarea acestui top al creditelor de nevoi personale s-au avut in vedere urmatoarele criterii: valoarea creditului de 10.000 de euro, pe o perioada de 7 ani ( 84 de luni). Criteriul de ordonare al topului este acela al valorii DAE, in ordine crescatoare.

1. ABN AMRO - Creditul pentru nevoi personale – Euro
- este la momentul de fata cel mai avantajos credit de nevoi personale. Cu un nivel al DAE de 11.53%, suma finala de returnat la sfarsitul celor 84 de luni de plata se ridica la 14,154 Euro. Rata lunara de plata este in conditiile de mai sus de 186.87 Euro.

2. Bank of Cyprus - Promotie - Credit nevoi personale 9% - Euro
- ocupa locul 2 in topul celor mai avatajoase credite de nevoi personale. Acesta se poate obtine la un nivel al DAE de 13.15%, suma finala de plata ajungand a aproximativ 14,881 Euro, in timp ce rata lunara se ridica la: 174,32 Euro.

3. Banca Comerciala Carpatica - Creditul Profi-T garantat cu valori financiare – Euro
- prezinta o oferta a carei rata lunara este de 174.71 Euro, in timp ce DAE are valoarea de 13.39 puncte procentuale. Suma finala returnata bancii se ridica la 14.965 Euro.

4. GARANTIBANK - Credit de nevoi personale fara garantii – Euro- se claseaza ca ultima oferta de credit cu un DAE sub 14%, mai exact 13.78 puncte procentuale. La finele perioadei de creditare stabilite la 84 de luni, creditatul va fi restituit bancii suma de 14,959 Euro.

5. RIB - Credit pentru consum personal – Euro
- ocupa ultimul loc in clasament, cu un DAE de 14.90%, iar rata lunara fiind de aproximativ 191 Euro. Suma returnata la data scadentei fiind de 15.602 Euro.

Sursa: MoneyBox

Rambursarea sumei efective extrase de la bancă se face într-o proporţie mai redusă în primii ani şi mai ridicată spre sfârşitul perioadei de creditare.

În cazul unui credit ipotecar în valoare de 100.000 de euro, acordat pe o perioadă de 30 de ani, suma totală de rambursat la sfârşitul creditului aproape că se triplează, fiind în medie de aproximativ 275.000 de euro. „Din această sumă totală, aproximativ 0,73% reprezintă comisionul iniţial de acordare a creditului, de 2.000 de euro, iar 62% sunt costurile cu dobânda, care înseamnă 170.000 de euro. Rezultă că valoarea principalului, de 100.000 de euro, reprezintă mai puţin de 37% din suma totală de rambursat pentru acest credit la sfârşitul celor 30 de ani“, precizează Diana Ţăruş, analist financiar în cadrul companiei de consultanţă financiar-bancară Finzoom.

Principalul creditului, care reprezintă banii retraşi de la bancă, se plăteşte diferenţiat pe parcursul perioadei de creditare.

Dobânzile aplicate de instituţiile financiare fac ca rambursarea efectivă a creditului retras de la bancă să se realizeze abia la sfârşitul perioadei de creditare. Potrivit lui Ţăruş, motivul este reprezentat de dobânda aplicată la valoarea soldului. „În prima perioadă, valoarea dobânzii reprezintă în mod evident o parte mai mare a ratei lunare.

Spre exemplu, în prima lună, dobânda de 400 de euro reprezintă aproape 77% din valoarea ratei lunare, care este de aproximativ 530 de euro. În ultima lună, raportul se inversează, deoarece soldul la care se aplică dobânda este mult mai mic şi, prin urmare, dobânda ajunge să reprezinte echivalentul a doar 0,7% din rata lunară“, mai spune consultantul financiar.

În cazul în care doriţi să achitaţi creditul în avans este bine de ştiut că băncile aplică acelaşi tip de reguli, comisionul de rambursare în avans fiind una dintre bariere. „Comisionul de rambursare în avans are menirea de a descuraja iniţiativele consumatorilor de a plăti în avans, pentru a susţine calculul băncii de profitabilitate a acordării creditului conform scenariului iniţial, adică rambursarea creditului în 30 de ani a câte 12 rate lunare“, afirmă Ţăruş.

În general, acest comision aferent creditelor ipotecare este de 4% în primii patru ani, de 2% după patru ani şi de 0% începând cu al şaptelea an, potrivit datelor Finzoom. Astfel, se constată că este dezavantajoasă achitarea în avans a creditului în primii şapte ani.

„Dacă rambursăm anticipat creditul, în al treilea an, principalul creditului este de 96.000 de euro, după şase ani, acesta este de 93.000 de euro, iar dacă se rambursează integral după scurgerea primilor şapte ani pe parcursul cărora există comisionul de rambursare anticipată, principalul creditului este de circa 92.000 de euro“, precizează consultantul.

Sursa: Cotidianul

ANPC pregăteşte o lege pentru a proteja consumatorul de credite

Cele mai importante bănci din România îşi înşală clienţii. Este concluzia trasă de Protecţia Consumatorului, după o amplă acţiune de control care a vizat instituţiile bancare din „Top 20“. Dintre acestea, 14 au fost sancţionate pentru nerespectarea dreptului consumatorilor, valoarea amenzilor fiind de 150.000 lei.

În general, „arma crimei“ este dobânda variabilă a creditelor: „Băncile folosesc practici înşelătoare prin care atrag noii clienţi, prezentând oferte de creditare cu dobânzi variabile foarte avantajoase, urmând ca după o perioadă de timp dobânda să crească pentru clienţii care aveau deja credite, dar să se menţină scăzută pentru noii clienţi“, a explicat Dan Vlaicu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Pentru a pune capăt ţepelor, ANPC pregăteşte un proiect de lege care prevede, printre altele, comisioane fixe pe toată durata creditului, formule trans­parente de calcul al dobânzii variabile şi posibilitatea clienţilor de a studia timp de până la 10 zile contractul înainte de a face un credit cu ipotecă.

Prin proiectul de lege, care va fi elaborat de Autoritate, se doreşte eliminarea modului discreţionar de stabilire a dobânzilor variabile la credite. Astfel, dobânda pentru fiecare produs de creditare va fi formată din dobânda de bază a acelei bănci sau din indicele Euribor (rată a dobânzii practicată în relaţiile interbancare de marile bănci, pentru împrumuturile în euro) plus o marjă de profit şi risc.

Însă, legea va lăsa la latitudinea băncilor indicele în funcţie de care vor calcula dobânda, iar instituţiile bancare vor avea libertatea de a stabili dobânda de bază. În plus, banca nu va putea introduce noi comisioane pe parcursul derulării contractului de creditare. Cei care întârzie să plătească ratele la credit nu vor mai fi daţi imediat la Biroul de credite, ci vor avea o perioadă de graţie de 30 de zile de la expirarea termenului limită. Dacă nici după această perioadă clientul nu efectuează plata, banca va notifica în scris că în termen de 15 zile urmează să fie introdus în baza de date a Biroului de credite.