Credite Bancare

În goana lor după clienţi, băncile uită să mai verifice cât de riscante sunt creditele date. Foamea băncilor comerciale din România, străine sau locale, de a acorda credite populaţiei este de nestăpânit. Dacă în alte state băncile străine sunt mai atente la condiţiile de obţinere a creditului, în România, pe primul loc, în cele mai multe cazuri, este creşterea cotei de piaţă, consideră Andreas Treichl, preşedintele băncii austriece Erste, care deţine BCR, cea mai mare bancă din România.

„În România sunt încă multe bănci care aleargă după cotă de piaţă, pompând bani în buzunarele românilor, într-un mod… nu vreau să zic iresponsabil, dar aproape iresponsabil“, a declarat el.

El a subliniat că nu e nimic rău în stimularea creditării, în consum, însă trebuie evitat momentul în care oamenii sunt prea îndatoraţi pentru a putea plăti datoriile la bănci.

Întrebat ce părere are despre intenţia BNR de a limita creditarea prin introducerea de noi norme, Treichl a declarat că este perfect normal ca o bancă centrală să facă tot posibilul pentru a asigura stabilitatea economică, mai mult decât atât, aceasta este chiar obligaţia instituţiilor care reglementează piaţa creditării. În ceea ce priveşte apetitul românilor pentru împrumuturile în monede “exotice”, cum ar fi francul elveţian sau yenul japonez, Treichl a fost mai mult decât clar: „Trebuie să se termine odată cu porcăria creditelor în franci elveţieni, euro este suficient şi chiar este nevoie de finanţări în euro”.

Recent, Santiago Pardo Jime­nez, partener în cadrul firmei de audit şi consultanţă Deloitte pe regiunea balcanică, a avut o poziţie şi mai dură. Pardo a spus că în România transparenţa contractelor de credit este mult mai mică decât în statele dezvoltate, în timp ce politica de aplicarea a comisioanelor este şi ea, pe cât posibil, ascunsă de o primă privire pe contract.

Oficialul Deloitte a lăsat însă de înţeles că, într-un fel sau altul, ne merităm soarta, pentru că acceptăm aceste condiţii când am putea să alegem alte bănci sau să mai aşteptăm puţin pentru a lua acel credit
Sursa: Gandul

La inceputul anilor ’80, multe tari din Uniunea Europeana nu aveau o piata dezvoltata a creditelor ipotecare. Situatia din unele state poate fi comparata cu cea din Romania. Totusi, dobanzile scazute, alaturi de cresterea economica si unele stimulente fiscale au contribuit semnificativ la extinderea creditelor pentru locuinte. Astfel, piata ipotecara s-a dublat in mai putin de 15 ani.

Piata creditelor ipotecare din tara noastra este una dintre cele mai putin dezvoltate din Europa. La finele anului trecut, valoarea imprumuturilor pentru locuinte reprezenta numai 3,5% din produsul intern brut. Iar pana la sfarsitul anului, ponderea ar putea urca la aproximativ 4,5%, in conditiile in care ritmul lunar inregistrat in intervalul ianuarie-aprilie (o medie de 3,5% pe luna) se va mentine si in perioada urmatoare. Totusi, diferenta fata de celelalte state ramane semnificativa. Spre exemplu, in Bulgaria ponderea imprumuturilor pentru locuinte era, anul trecut, de aproape 7% din PIB, in timp ce in Polonia nivelul era de 10%, iar in Ungaria se apropia de 15%. Mai mult, media din intreaga Uniune Europeana a fost de 50%, arata datele publicate de institutul polonez de cercetari Intelace. Totusi, analistii grupului UniCredit estimeaza ca, pana in 2010, piata creditelor ipotecare din tara noastra s-ar putea extinde cu cel putin 35%. Analistii italieni plaseaza Romania, alaturi de Turcia si Rusia, in al doilea val de dezvoltare a segmentului de imprumuturi pentru locuinte. La acest ritm, creditele ipotecare ar putea ajunge sa reprezinte aproximativ 6,2% din produsul intern brut. Numai ca pentru a ajunge la nivelul mediu european, ar fi nevoie ca ritmul anual de crestere de 35% sa se mentina cel putin pana in 2020.

Totodata, o alta premisa care a stat la baza dezvoltarii pietei ipotecare din Europa de Vest tine de ajutoarele directe sau indirecte venite din partea statului. Multe guverne europene au incurajat cresterea gradului de detinere a unei locuinte prin deduceri fiscale. Un sondaj realizat de Federatia Europeana a Titlurilor Ipotecare (European Mortgage Federation), realizat in anul 1998, arata faptul ca deducerile fiscale erau folosite la scara larga in vestul Europei.

In cazul tarii noastre, daca rata aferenta unui credit ipotecar ar fi dedusa in intregime din impozitul pe venit, atunci bugetul ar pierde, in 2008, mai putin de 0,45% din PIB. Si asta daca luam in calcul o dobanda de 10%, aplicata pe un termen de 30 de ani la soldul creditelor ipotecare estimat pentru finele lui 2008. Mai mult, tot la aceeasi dobanda, bugetul ar pierde mai putin de 1,2% pana in momentul in care soldul creditelor ipotecare ar ajunge la echivalentul a 100 miliarde de lei (la un ritm de crestere de 35%, pragul ar putea fi atins in jurul anului 2013).

Sursa: Financiarul

Nota* - In realizarea acestui top al creditelor de nevoi personale s-au avut in vedere urmatoarele criterii: valoarea creditului de 10.000 de euro, pe o perioada de 7 ani ( 84 de luni). Criteriul de ordonare al topului este acela al valorii DAE, in ordine crescatoare.

1. ABN AMRO - Creditul pentru nevoi personale – Euro
- este la momentul de fata cel mai avantajos credit de nevoi personale. Cu un nivel al DAE de 11.53%, suma finala de returnat la sfarsitul celor 84 de luni de plata se ridica la 14,154 Euro. Rata lunara de plata este in conditiile de mai sus de 186.87 Euro.

2. Bank of Cyprus - Promotie - Credit nevoi personale 9% - Euro
- ocupa locul 2 in topul celor mai avatajoase credite de nevoi personale. Acesta se poate obtine la un nivel al DAE de 13.15%, suma finala de plata ajungand a aproximativ 14,881 Euro, in timp ce rata lunara se ridica la: 174,32 Euro.

3. Banca Comerciala Carpatica - Creditul Profi-T garantat cu valori financiare – Euro
- prezinta o oferta a carei rata lunara este de 174.71 Euro, in timp ce DAE are valoarea de 13.39 puncte procentuale. Suma finala returnata bancii se ridica la 14.965 Euro.

4. GARANTIBANK - Credit de nevoi personale fara garantii – Euro- se claseaza ca ultima oferta de credit cu un DAE sub 14%, mai exact 13.78 puncte procentuale. La finele perioadei de creditare stabilite la 84 de luni, creditatul va fi restituit bancii suma de 14,959 Euro.

5. RIB - Credit pentru consum personal – Euro
- ocupa ultimul loc in clasament, cu un DAE de 14.90%, iar rata lunara fiind de aproximativ 191 Euro. Suma returnata la data scadentei fiind de 15.602 Euro.

Sursa: MoneyBox

Rambursarea sumei efective extrase de la bancă se face într-o proporţie mai redusă în primii ani şi mai ridicată spre sfârşitul perioadei de creditare.

În cazul unui credit ipotecar în valoare de 100.000 de euro, acordat pe o perioadă de 30 de ani, suma totală de rambursat la sfârşitul creditului aproape că se triplează, fiind în medie de aproximativ 275.000 de euro. „Din această sumă totală, aproximativ 0,73% reprezintă comisionul iniţial de acordare a creditului, de 2.000 de euro, iar 62% sunt costurile cu dobânda, care înseamnă 170.000 de euro. Rezultă că valoarea principalului, de 100.000 de euro, reprezintă mai puţin de 37% din suma totală de rambursat pentru acest credit la sfârşitul celor 30 de ani“, precizează Diana Ţăruş, analist financiar în cadrul companiei de consultanţă financiar-bancară Finzoom.

Principalul creditului, care reprezintă banii retraşi de la bancă, se plăteşte diferenţiat pe parcursul perioadei de creditare.

Dobânzile aplicate de instituţiile financiare fac ca rambursarea efectivă a creditului retras de la bancă să se realizeze abia la sfârşitul perioadei de creditare. Potrivit lui Ţăruş, motivul este reprezentat de dobânda aplicată la valoarea soldului. „În prima perioadă, valoarea dobânzii reprezintă în mod evident o parte mai mare a ratei lunare.

Spre exemplu, în prima lună, dobânda de 400 de euro reprezintă aproape 77% din valoarea ratei lunare, care este de aproximativ 530 de euro. În ultima lună, raportul se inversează, deoarece soldul la care se aplică dobânda este mult mai mic şi, prin urmare, dobânda ajunge să reprezinte echivalentul a doar 0,7% din rata lunară“, mai spune consultantul financiar.

În cazul în care doriţi să achitaţi creditul în avans este bine de ştiut că băncile aplică acelaşi tip de reguli, comisionul de rambursare în avans fiind una dintre bariere. „Comisionul de rambursare în avans are menirea de a descuraja iniţiativele consumatorilor de a plăti în avans, pentru a susţine calculul băncii de profitabilitate a acordării creditului conform scenariului iniţial, adică rambursarea creditului în 30 de ani a câte 12 rate lunare“, afirmă Ţăruş.

În general, acest comision aferent creditelor ipotecare este de 4% în primii patru ani, de 2% după patru ani şi de 0% începând cu al şaptelea an, potrivit datelor Finzoom. Astfel, se constată că este dezavantajoasă achitarea în avans a creditului în primii şapte ani.

„Dacă rambursăm anticipat creditul, în al treilea an, principalul creditului este de 96.000 de euro, după şase ani, acesta este de 93.000 de euro, iar dacă se rambursează integral după scurgerea primilor şapte ani pe parcursul cărora există comisionul de rambursare anticipată, principalul creditului este de circa 92.000 de euro“, precizează consultantul.

Sursa: Cotidianul

ANPC pregăteşte o lege pentru a proteja consumatorul de credite

Cele mai importante bănci din România îşi înşală clienţii. Este concluzia trasă de Protecţia Consumatorului, după o amplă acţiune de control care a vizat instituţiile bancare din „Top 20“. Dintre acestea, 14 au fost sancţionate pentru nerespectarea dreptului consumatorilor, valoarea amenzilor fiind de 150.000 lei.

În general, „arma crimei“ este dobânda variabilă a creditelor: „Băncile folosesc practici înşelătoare prin care atrag noii clienţi, prezentând oferte de creditare cu dobânzi variabile foarte avantajoase, urmând ca după o perioadă de timp dobânda să crească pentru clienţii care aveau deja credite, dar să se menţină scăzută pentru noii clienţi“, a explicat Dan Vlaicu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Pentru a pune capăt ţepelor, ANPC pregăteşte un proiect de lege care prevede, printre altele, comisioane fixe pe toată durata creditului, formule trans­parente de calcul al dobânzii variabile şi posibilitatea clienţilor de a studia timp de până la 10 zile contractul înainte de a face un credit cu ipotecă.

Prin proiectul de lege, care va fi elaborat de Autoritate, se doreşte eliminarea modului discreţionar de stabilire a dobânzilor variabile la credite. Astfel, dobânda pentru fiecare produs de creditare va fi formată din dobânda de bază a acelei bănci sau din indicele Euribor (rată a dobânzii practicată în relaţiile interbancare de marile bănci, pentru împrumuturile în euro) plus o marjă de profit şi risc.

Însă, legea va lăsa la latitudinea băncilor indicele în funcţie de care vor calcula dobânda, iar instituţiile bancare vor avea libertatea de a stabili dobânda de bază. În plus, banca nu va putea introduce noi comisioane pe parcursul derulării contractului de creditare. Cei care întârzie să plătească ratele la credit nu vor mai fi daţi imediat la Biroul de credite, ci vor avea o perioadă de graţie de 30 de zile de la expirarea termenului limită. Dacă nici după această perioadă clientul nu efectuează plata, banca va notifica în scris că în termen de 15 zile urmează să fie introdus în baza de date a Biroului de credite.